Actele la control, va rog!

Pentru albi, permisul de conducere congolez nu are valabilitate toate cele 24 de ore din 24. In timpul saptamanii este recomandabil sa nu te urci la volan pana in ora 17, iar sambata sa umbli cu grija, caci politia iese la produs. Duminica orasul este minunat de pustiu, fara cersetorii care se tarasc pe geamurile jeep-ului aratandu-ti diverse produse de uz auto, ceasuri Rolex sau nenorociri fizice pe care soarta le-a lasat pe capul lor, doar-doar ti s-o face mila. Duminica lipsesc pana si politaii care dirijeaza circulatia pironiti in mijlocul intersectiei, in timp ce pietonii si masinile trec prin jurul lor fara sa bage de seama la semnele disperate pe care ei le fac; probabil ca tocmai din acest motiv, dimineata in intersectia de la Boukin, un politai dirijeaza circulatia stand jos pe gardul care desparte trotuarul de rondul cu iarba din fata de la reprezentanta auto, care a urcat un banner spre exaltarea noastra : Dacia Duster de vanzare.

In timp ce stai la stop, politia vine rapid sa te salute si sa se uite nitel prin masina...e bine sa ii raspuzi la salut politicos, inmanand natural pe geam 500 de franci. Asa, ca si azi e dimineata cu soare. Nu o data am fost nepoliticoasa, si atunci mi s-a facut semnul acela cu degetele, ca si cand pui sare in sus, frecandu-ti degetul aratator de cel mare : Ce, nu te-ai prins ? Si aproape ca ma simteam prost pentru impolitete.

Primele vorbe pe care le-am invatat in franceza au fost catre sofer, sa il intreb daca a incuiat usile masinii dupa plecare ; daca nu auzi tacanitul cu pricina inseamna ca nu este in regula sa pleci, caci niciodata nu stii cine si-ar putea dori sa se strecoare langa tine in masina, in mers sau cand astepti la vreun stop. Nu trebuie sa stai cu geamurile deschise, adica deschise indeajuns cat sa poate baga « the shaggys » mana pe geam, pentru ca sunt specializati in palmat din interiorul masinii chiar si in miscare. Si, pe cat posibil, nu rula pe banda intai, ca acolo sansele de a fi racolat sunt maxime.

Sambata in amiaza mare, pe bulevardul principal plin de viata 30 Juin, am avut impertinenta sa dorim sa facem la dreapta si ne-am incadrat pe banda intai, cu semnalizare din timp si tot ce trebuie, iar fiind stopul pe rosu sa ne mai si oprim. Trei politai ne-au impresurat din trei directii, unul s-a pironit in fata masinii, iar ceilalti doi au batut in geam (sau in usa ?), ca si cand ar fi fost chemati in vizita si asteptau sa deschidem. Regula «nu le da actele in mana daca nu vrei sa ramai fara absolut toti banii din portofel » ne-a facut rapid pop up, asa ca am lasat putin, doar putin, geamul masinii in jos cat sa putem avea o conversatie.

Alex, in calitate de sofer, a intrebat daca este totul in regula. Ni s-a cerut sa deschidem si sa coboram din masina. Nu, prietene, nu intelegi. Inainte am vrea inainte sa stim daca am comis vreo contaventie. Conversatia inutila a durat cateva minute bune, pana cand Alex i-a anuntat hotarat ca daca nu au nimic sa ne transmita, atunci noi am dori sa plecam.

In acel moment politaiul care statea in fata masinii a pocnit un pumn in capota, semna ca « p’aicea nu se trece » iar ceilalti doi indivizi au inceput sa forteze pe rand usile masinii. Dupa ce s-au convins ca nu pot sa le deshida, unul dintre politisti a bagat mana la mine pe geam, prin crapatura deschisa ca sa vorbim, ca sa deblocheze singur din interior usa masinii. Nu cred ca mi-am infipt unghiile mai adanc si am bruscat mai tare alta bucata de carne pana acum, iar la strigatul meu coechipierul Alex a dat putin inapoi si apoi inainte, cu oglinda din dreapta peste cei doi politati care incercau sa-mi intre pe geam, nitel cu botul masinii peste primul, si in mare tromba si claxoanele tutror celor din jur, am demarat pe rosu si am facut la dreapta.

Povestind colegilor congolezi patania, am inteles ca este foarte obisnuit ceea ce mi s-a intamplat.  Povestind prietenilor pe acasa, reactia a fost: Si de ce nu i-ai reclamat? Unde naiba sa ii reclam? La Politie?!