Ziua a fost una deosebita, cu sensatii puternice de intoarcere in timp. Am fost sfatuita unde sa-i gasesc cadou lui Alex si m-am increzut orbeste in fortele binevoitoare. Destinatia se numeste Galeriile Prezidentiale, va rog nu va duceti acolo daca ajungeti vreodata in Kinshasa. Magazine unul si unul, cu vitrinele acoperite de cersetori, ticsite cu marfa din Obor de imediat dupa Revolutie, insa cu preturi demne de orice metropola europeana. Pantofi verde fistic, cu toc patrat de 7 si bot ascutit. Geanta de scai asortata. Bluza cu volane productie China, roz bonbon (imi cer scuze domnilor pentru mai sus numitele culori, doamnele voastre vor intelege descrierea). La fel cum Alex a interes ca trebuie sa sufere pentru ca eu sa-mi gasesc Acel iPad, cu Acea husa, cu Acele conditii contractuale care numai pentru mine conteaza si n-ar putea sa fie explicate niciunui alt muritor. Desi febril, a hoinarit cu mine de multe ori prin aceleasi magazine.
Cina de Craciun a fost in familie, vreo 16 barbati si eu singura barbata, pardon! eu si Maxxa, catelusa maidaneza a directorului de vanzari, infiata in ultimul assignment. Paine cu unt si usturoi, salata a la Jamie, multe feluri de carne si cozonac congolez, ca o rulada de pandispan cu crema gretoasa de cacao. Bere buna, vin mult si vila cat cuprinde, ca a trebuit sa razbim printr-un labirint de camere ca sa gasim iar usa la plecare.
Ne-am intors cu greu la cocioaba noastra de la Boukin.Ramas fara cadou de Craciun si cu gatul in pioneze, constient ca mi-a dat ocupatie in singuratate pentru urmatoarele cateva nopti si zile, Alex m-a lasat in pace cu iPad-ul meu cu tot si s-a cuibarit in pat langa mine. O definitie mai exacta Iubirii nu i-as putea gasi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu