Prima noapte de groaza

Primele triluri congoleze au iesit din boxele infundate ale automobilului. Pe banda a doua, masini dupa masini ne depaseau cu mare viteza. Plecati de la aeroport, ajunsesem rapid in mijjlocul pustietatii, cu doi necunoscuti in masina, negrii ca noaptea, iar unul mai avea si pusca. Eram nerabdatoare si putin ingrijorata in acelasi timp, un amalgam straniu de sentimente. Cand m-am uitat la Alex am inteles ca nu e de bine. Mergeam cu nu mai mult de vreo treizeci de kilometri pe ora. Soferul ne raspunde ca vom ajunge la destinatie in vreo ora si jumatate.  Are probleme cu alternatorul. Daca nu tine motoul supraturat, se va opri si pana a doua zi nu e nimeni la garaj ca sa ne tracteze sau sa ne repare. Dicolo de geamurile masinii, o bezna densa si nicio lumina in nicio alta directie. 

Dupa cateva minute care mi s-au parut o vesnicie, se vede semnul de intrare in metropola congoleza. Drumul se lateste brusc. De o parte si alta, incepe sa se contureze ceva, iar eu ma lipesc fericita de geam sa disting mai bine in bezna. La Cite, renumit conglomerat muncitoresc al Kinshasei, mi se arata in adevarata sa splendoare: armata de umbre si mici luminite licarind pal dintre ziduri darapanate, focuri de tabara in marginea strazii, in jurul carora oameni multi mancau sau dansau...Rufe agatate pe gaduri, masini dezmembrate oprite-n drum, animale care fugeau printre baraci, totul intr-un intuneric total, pe care doar farurile masinii noastre il aratau.

Am oprit pe dreapta si l-am lasat pe agentul de la securitate. Ni s-a spus ca am intrat in oras si ca de acum suntem in siguranta. Nu eram de aceeasi parere, insa nimeni nu ne-a intrebat. Am facut la dreapta si am continuat pe macadam. Aici nu arata deloc mai prietenos. Din gropile uriase masina abia ca mai avea putere sa iasa si, intr-un sfarsit, soferul ne anunta ca nu mai putem ajunge la destinatie si ca ne va lasa la un motel. In mijlocul tiganiei, o poarta inalta de fier ni se deschide in fata si oprim in curte la guesthouse Tanganika.

In camera doi - un pat, doua noptiere si un frigider Fram plin de bere si Coca Cola. Si doua sandwich-uri. Nu mancasem de multa vreme, asa ca dupa ce le-am verificat ca sunt bine, le-am infulecat rapid. Ne-am dat cu mult spray anti tantari, ne-am trantit pe asternut sub mustiquare si am adormit instantaneu.

A doua zi la ora 9 urma sa fim transportati, cu o alta masina, la casa noastra.